Necesarul energetic
Necesarul energetic este cantitatea de energie necesară pentru a ridica temperatura unui consumator cu o anumită valoare. Consumatorul de energie termică poate fi de exemplu un boiler folosit la prepararea apei calde manajere, o clădire, o piscină, etc. Diferenţa de temperatură se stabileşte în funcţie de cerinţele fiecărei aplicaţii. Apă caldă menajeră Consumul de apă caldă menajeră se determină în funcţie de numărul de persoane care utilizează această resursă. Într-o gospodărie, fiecare locuitor consumă zilnic o cantitate de 50-60 litri de apă caldă la temperatura de 55-60°C. Dacă ne referim la un hotel sau o pensiune, cantitatea de apă caldă luată în calcul se ridică la 95 de litri zilnic pentru fiecare turist, sau 143 de litri zilnic pentru fiecare cameră dublă (cu un grad de ocupare de 1,5 turişti/cameră). Încălzirea clădirilor Pentru încălzire calcului se face în funcţie de media lunară a însoririi pe metru pătrat. De exemplu, la Bucuresti, în luna aprilie putem obţine o cantitate de căldură de cca 4,2 kW, în medie, zilnic, de pe o suprafaţă de colector de un metru pătrat. Înmulţind cu suprafaţa totală a colectoarelor putem obţine cantitatea de căldură produsă zilnic de instalaţie. Necesarul energetic al unei clădirii se poate determina pornind de la consumul mediu lunar de combustibil convenţional folosit pentru încălzire. Încălzirea piscinelor Pentru încălzirea piscinelor avem de a face cu un caz particular. O estimare foarte aproximativă se poate face astfel: pentru a avea o temperatură de cca. 28°C în piscină timp de 5 luni pe an (mai-septembrie), înmulţim suprafaţa piscinei cu un coeficient de 0,7 şi aflăm suprafaţa necesară a colectoarelor solare. Desigur, trebuie respectate nişte condiţii minimale, dintre care cea mai importantă este acoperirea piscinei pe perioada în care nu este utilizată deoarece pierderile datorate evaporării apei constituie 70% din pierderea totală de căldură. 1. Exista soare suficient în România pentru a merita investiţia într-o instalaţie de încălzire solară? Da. Cantitatea de energie solară care ajunge zilnic la nivelul Pământului este în medie de 3,4-4,4 kWh pe metru pătrat. România se află în zona B europeană din punct de vedere al însoririi (1250 - 1600 kWh pe metru patrat pe an), între ţări cu o industrie solară puternică dar cu o însorire considerabil mai mică (Germania, Suedia, Danemarca - 2,4-3,4 kWh pe metru pătrat zilnic) şi ţările Europei de sud (Portugalia, Spania, Italia, Grecia - 4,4 - 5,4 kWh pe metru pătrat zilnic). 2. Instalaţia solară produce numai apă caldă sau poate produce şi căldura necesară încălzirii locuinţei? Dacă este corect dimensionată şi numărul de panouri (tuburi) este suficient, instalaţia solară poate asigura un aport considerabil la necesarul de căldură în locuinţă. Totul depinde de modul în care este construită casa (expunere sudică, dar mai ales modul în care este realizată izolaţia termică a construcţiei). 3. E mai bună o instalaţie solară decât una pe gaz sau alt combustibil? Instalaţia solară trebuie văzută ca partener al unei instalaţii convenţionale, mai ales la o costrucţie existentă, al cărei grad de izolaţie termică nu ne permite să încălzim toată casa numai solar. Chiar dacă nu e soare în fiecare zi, energia solară colectată corect va asigura 60-70% din costurile combustibililor clasici. 4.Instalaţiile de încălzire solară funcţionează şi iarna? Da. Datorită construcţiei tuburilor din sticlă in cazul colectorilor cu tuburi vidate, si tehnicii performante aplicate in construirea colectorilor plati, temperatura exterioară nu influenţează funcţionarea instalaţiei, ea va produce apă caldă absorbind radiaţia solară în orice anotimp si indifferent de conditiile meteo. Desigur, iarna ziua fiind mai scurtă perioada de însolaţie zilnică este mai mică, si desigur eficienta scade pe timp de ceata sau nori . Zăpada nu acoperă tuburile si panourile plate din raţiuni constructive. 5.Care este principiul de funcţionare al instalaţiei? Un agent termic încălzit de panourile solare transmite căldura apei din acumulatorul termic. De aici căldura este preluată atunci când este nevoie pentru a încălzi apa caldă menajeră, locuinţa, etc. Un controler specializat analizează temperaturile din casă şi din instalaţie şi controlează deschiderea automată a valvelor şi pornirea pompei de recirculare a agentului termic atunci când este nevoie. 6.Ce temperatură asigură instalaţia? Agentul termic din instalaţia solară poate ajunge la 270°C. Temperatura apei din acumulatorul termic poate ajunge până la 80°C. Prin urmare, apa caldă menajeră poate fi furnizată la 75-85°C pe timp de vară şi la 45-55°C pe timp de iarnă. Totuşi e bine să se limiteze temperatura apei calde menajere la 55°C pentru a evita depunerile de calcar şi din motive de siguranţă în utilizare. 7.Se poate utiliza instalaţia solară la încălzirea apei din piscină? Este chiar recomandat ca pe timp de primăvară - vară - toamnă surplusul de căldură pe care îl asigură instalaţia să fie folosit astfel. Din proiectare se va dimensiona astfel instalaţia încât surplusul de căldură să încălzească apa piscinei, după ce a fost asigurată o cantitate suficientă de apă caldă pentru uzul menajer. 8.Ce se întâmplă dacă se sparge un tub? Nimic grav. Prin tuburile superconductoare din sticlă nu circulă apa şi nici agentul termic al instalaţiei. Instalaţia poate funcţiona şi fără acest tub, fiindu-i afectată numai puterea de încălzire. Tubul se înlocuieşte cu un altul similar, procurabil de la aceeaşi firmă, ca piesă de schimb. 9.Care este durata normală de utilizare a instalaţiei? Durata minima de viaţă a colectorilor este de 20 ani. Desigur, aşa cum sunt aparate a căror durată medie de viaţă este de 5-8 ani (frigidere, maşini de spălat) şi care funcţionează chiar şi după 10-15 ani, tot aşa colectoarele solare pot funcţiona 25-30 de ani fără probleme deoarece nu conţin piese în mişcare iar materialele din care sunt fabricate sunt, în principal, cupru aluminiu inoxidabil şi sticlă. 10.Unde se montează instalaţia? Suportă acoperişul greutatea acesteia? Panourile solare se montează pe acoperiş, înspre sud (sau într-un loc în care să fie soare cât mai mult timp din zi), la un unghi de aprox. 45 grade. Greutatea panourilor este mică (câteva zeci de kilograme) . Panourile cu tuburi se pot monta şi pe verticală pe peretele sudic al clădirii, în situaţiile în care construcţia nu permite o altă soluţie. 11.Care este pericolul cel mai mare al defectării colectorilor solari? O cădere de grindină de mari dimensiuni. Oricum, acestea pot fi înlocuite imediat cu tuburi de schimb. Tuburile sunt asigurate la valoarea lor de piesă de schimb pe perioada de garanţie. Cumpărătorul poate continua această asigurare achitând anual rata poliţei de asigurare. In cazul colectorilor plati acestia au o garantie de 10 ani pentru etanseitate, garniture si sudurile din interiorul acestora. Sticla de 4mm este securizata,iar in cazul unor calamitati natural ear trebui sa plateasca asigurarea de casa ,costurile pagubelor. 12.Ce cantitate de apă încălzeşte un colector? Un colector cu rezervor pentru apă caldă menajeră încălzeşte zilnic, în medie, o cantitate echivalenta cu capacitatea rezervorului la o temperatură de 60-65°C. Desigur, în lunile de iarnă, fiindca ziua este mult mai scurtă, temperatura apei nu va fi de 60°C, dar colectorul funcţionează şi ridică temperatura la 35-40°C. La fel cum vara, daca e o zi însorită, temperatura poate ajunge la peste 80°C. Din acest motiv se ia în considerare o medie. 13.Cine îmi asigură montajul? Firma noastra asigura transportul si montajul in locul unde se afla casa dvs. Asigura garantie si post-garantie 12/24. De ce panouri solare ? Soarele ne furnizează zilnic energie, de sute de ori mai multă decât avem nevoie, în mod gratuit și taxe și impozite.
De ce turbine eoliene ? Turbinele eoliene vor beneficia de mai putin "combustibil” pe
viitor, deoarece vanturile vor slabi in intensitate, pe fondul
cresterii temperaturii globale. Energia eoliana este cea mai eficienta astazi si, in acelasi timp, ea previne scaderea vitezei vanturilor. Turbinele eoliene reduc necesarul de carbune si gaze naturale care, in mod normal, ar fi arse pentru obtinerea energiei si transformate in CO2 care contribuie la incalzirea globala – ceea ce determina "oprirea” vanturilor. Vanturile care bat la cateva sute de metri deasupra solului depind de diferenta de temperatura dintre latitudinile medii si cele polare. Cu cat aceasta diferenta este mai mare, cu atat viteza vanturilor creste.
Dar incalzirea globala duce la cresterea temperaturii in regiunile polare, iar diferenta termica necesara vanturilor este tot mai redusa. istoria energiei solare
|